Brexit, o ecuație cu multe necunoscute

Law 4

Care vor fi consecințele Brexit-ului asupra economiei britanice și a comunității românești de aici? Trebuie spus de la început că nimeni nu știe încă. Probabil că nici măcar șefa cabinetului de la Londra, Theresa May, nu are momentan o imagine de ansamblu a felului în care va arăta țara după ieșirea din Uniunea Europeană. Nu există un consens nici măcar în interiorul guvernului conservator, unde se analizează multe propuneri, unele total diferite. Foarte multe aspecte depind apoi de rezultatul negocierilor cu liderii europeni, care se anunță lungi și dure.

Vom prezenta în acest articol câteva efecte deja vizibile ale referendumului și vom analiza ce s-ar putea întâmpla de acum încolo, pe baza unor semnale ale politicienilor britanici, informații care sperăm să fie utile cititorilor noștri.

Cum s-a ajuns aici?

Un posibil referendum privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost menționat pentru prima dată în 2012 de către primul ministru David Cameron. Un an mai târziu, sub presiunea partidului anti-imigrație UKIP și a unor parlamentari din propriul partid, Cameron a promis că va permite un vot pe această temă în cazul în care conservatorii câștigă alegerile. După triumful partidului la scrutinul parlamentar din 2015, guvernul britanic a negociat un pachet de reforme cu liderii Uniunii Europene apoi a organizat referendumul promis.

Pe 23 iunie 2016, 51.9% dintre britanici au votat pentru Brexit, adică ieșirea din Uniunea Europeană. David Cameron a demisionat și a fost format un guvern condus de Theresa May. În noul cabinet au primit funcții cei mai importanți politicieni care au făcut campanie pentru Brexit, ca ministrul de externe Boris Johnson sau David Davis, numit secretar de stat pentru a negocia ieșirea țării din UE.

Deși Cameron anunțase că procedura de părăsire a uniunii va începe imediat, noul guvern nu a fost la fel de grăbit. După o lungă perioadă de incertitudine, Theresa May a anunțat abia în această lună că procesul va fi declanșat cel mai târziu în martie 2017.

Ce știm până acum

Un efect imediat al votului a fost scăderea abruptă a cursului lirei sterline. Deprecierea a continuat de atunci și lira a atins cel mai mic nivel față de dolar înregistrat din 1985 până azi. În casele de schimb din aeroporturi, o liră este cotată deja mai puțin decât un euro.

Pentru români, asta înseamnă că banii trimiși în țară valorează mai puțin și vacanțele în străinătate sunt mai scumpe. În curând, rata de schimb va afecta și prețul tuturor produselor din import. Se așteaptă o majorare a prețului combustibilului și anumite produse au dispărut deja pentru un timp din lanțul de supermarketuri Tesco în urma unor dispute legate de costuri.

Rezultatul referendumului a provocat și o creștere semnificativă a agresiunilor din motive xenofobe împotriva străinilor care locuiesc în regat. Cele mai noi date oficiale ale poliției arată că numărul acestor atacuri a crescut de atunci cu 41%. Polonezii au fost principalele ținte, un bărbat a fost ucis și mai multe persoane au fost rănite într-o serie de incidente violente. Un om de afaceri ceh și-a pierdut viața după un atac rasist in estul Londrei.

Împotriva românilor nu s-au înregistrat până acum incidente atât de grave. Un magazin cu produse românești a fost incendiat în Norwich, la scurt timp după referendum. Recent, o femeie din România care își lua copilul de la școală a fost agresată pe stradă în orașul Antrim din Irlanda de Nord, filmul atacului fiind postat pe Facebook. În ambele cazuri, opinia publică locală a reacționat însă puternic în sprijinul victimelor. Localnicii din Norwich au organizat un marș de susținere în fața magazinului distrus și apoi au donat sume importante de bani pentru a contribui la redeschiderea lui. Adolescenții agresivi din Antrim au fost identificați rapid, unii dintre ei fiind aduși la poliție chiar de proprii părinți.

O altă certitudine este că studenții români din universitățile britanice nu vor fi afectați de Brexit. Guvernul de la Londra a anunțat că studenții europeni vor avea acces la împrumuturi și burse până la finalizarea cursurilor, chiar dacă între timp țara părăsește Uniunea Europeană. Garanțiile sunt valabile și pentru studenții care încep școala din anul universitar 2017/2018. Guvernul scoțian a anunțat chiar că cei care se vor înscrie de la anul în universitățile lor vor fi scutiți complet de plata taxelor de studiu.

În plan juridic, întreaga legislație actuală va fi inițial menținută pentru a asigura stabilitate. Ulterior, legile europene incluse în dreptul britanic vor fi analizate una câte una de către parlament, un proces de lungă durată.

Ce ne așteaptă

Momentan, nimeni nu știe mai mult și nu putem fi 100% siguri nici măcar dacă va exista un Brexit. Referendumul din iunie nu a avut caracter obligatoriu ci doar unul consultativ, așa că teoretic politicienii ar putea decide să nu îl pună în aplicare.

Pentru că majoritatea deputaților britanici susțin rămânerea în Uniunea Europeană, guvernul May afirmă că nu are nevoie de acordul parlamentului pentru a declanșa procedura. Curtea Supremă de Justiție a fost sesizată și se va pronunța în curând în acest caz, dacă verdictul va fi că acordul parlamentului este necesar, deputații ar putea respinge planurile guvernului. Pe de altă parte, și cabinetul pro-european al Scoției susține că ieșirea nu poate avea loc fără aprobarea lui.

Dacă totuși vor fi depășite aceste obstacole și totul decurge conform planului, guvernul va invoca articolul 50 care inițiază părăsirea Uniunii Europene în martie 2017. Negocierile pot dura cel mult doi ani, așa că regatul ar ieși din blocul comunitar cel târziu în martie 2019.

De la început, au fost luate în calcul două variante de ieșire: așa numitele ”Brexit dur” și ”Brexit soft”. Varianta dură presupune impunerea cu orice preț a controalelor la frontieră, chiar dacă asta înseamnă ruperea tuturor legăturilor cu UE. Brexitul soft ar asigura accesul în continuare pe piața unică europeană, cu prețul garantării libertății de circulație și muncă, un acord similar cu cel al Elveției sau al Norvegiei. În guvernul de la Londra există susținători ai ambelor opțiuni. Ultimele discursuri ale Theresei May par să indice că s-a optat pentru un Brexit dur, însă ar putea fi vorba doar de o poziție de forță pentru a obține mai multe concesii în negocierile care urmează.

Atitudinea primului ministru a nemulțumit profund unele provincii ale țării. Guvernul din Scoția, unde 62% dintre votanți au susținut la referendum rămânerea în Uniunea Europeană, a anunțat organizarea unui nou vot pentru independența față de Anglia. Sondajele de opinie arată că scoțienii ar opta azi pentru separare, cu consecințe greu de calculat pentru regat.

În Irlanda de Nord, pacea fragilă dintre catolici și protestanți depinde de menținerea unei frontiere deschise cu Republica Irlanda, care va rămâne parte a Uniunii Europene. Impunerea de controale la frontieră ar ruina economia și așa destul de săracă a zonei. Pentru prima dată de la independența Irlandei, se pare că locuitorii din nordul insulei ar fi în favoarea unificării, pentru a nu părăsi blocul comunitar. Pentru enclava Gibraltar se ia în calcul suveranitatea comună cu Spania.

În mod sigur vor fi anunțate măsuri contra imigrației din Europa, a cărei limitare este o prioritate a cabinetului de la Londra. Străinii aflați deja în Marea Britanie nu vor fi afectați, însă data limită până la care se pot înregistra cei care vor beneficia de drept de ședere garantat nu a fost anunțată încă. Au fost propuse data de ieșire propriu-zisă, data invocării articolului 50 sau chiar 23 iunie 2016, momentul referendumului.

În ceea ce privește dreptul la muncă, se pare că există un plan de reducere drastică a numărului muncitorilor străini necalificați din regat. Conform acestui scenariu, doar muncitorii cu calificare înaltă din Europa vor beneficia de permise de ședere de lungă durată. Imigranții slab calificați vor primi drept de muncă doar pentru o perioadă limitată, în cadrul unor scheme de angajare în anumite domenii cum ar fi agricultura. Totuși, acest plan nu a fost adoptat până acum, există și alte variante luate în calcul.

Miniștrii englezi au mai anunțat și alte restricții care ar putea fi aplicate străinilor, dar acestea sunt doar niște propuneri și unele dintre ele au fost retrase între timp. Ministrul de interne Amber Rudd a sugerat un plan de a cere firmelor să raporteze public numărul muncitorilor străini, pentru a le forța să angajeze mai mulți englezi. Proiectul a fost abandonat după un val de critici, unele venite chiar din propriul partid. S-a vehiculat și intenția de înlocuire totală a medicilor străini din sistemul de sănătate cu medici englezi până în anul 2025, deși specialiștii spun că acest lucru este total imposibil. Un proiect pilot aplicat într-un spital din Londra cere mamelor străine care nasc acolo să se legitimeze, cele care nu au asigurare fiind obligate să plătească sau chiar expulzate dacă nu au drept de ședere. Theresa May susține extinderea acestui sistem în toate spitalele din țară.

Conform unor documente oficiale ale guvernului obținute de ziariștii englezi, un Brexit dur ar avea consecințe catastrofale pentru economie. Estimările trezoreriei arată că PIB-ul ar putea scădea cu 10%, pierderile totale ajungând la 66 de miliarde de lire. Un studiu independent susține că sectorul financiar ar pierde de unul singur 38 de miliarde de lire în cazul în care legăturile cu Europa sunt tăiate complet. Un sondaj efectuat în rândul marilor companii internaționale arată că trei sferturi dintre managerii lor iau în calcul mutarea sediului în altă țară.

Ce pot face românii din regat? În primul rând, așa cum a cerut insistent și ambasadorul Dan Mihalache, să își legalizeze urgent șederea în Anglia în cazul în care nu au făcut-o deja. Muncitorii legali nu vor avea de suferit după Brexit însă cei fără rezidență sau un contract de muncă stabil ar putea deveni victime ale măsurilor restrictive impuse de englezi. Evident, cei care comit infracțiuni vor fi expulzați și le va fi mult mai greu să revină în insulă.

Indiferent ce se întâmplă, Marea Britanie va avea în continuare nevoie de oameni care vor să muncească. Limitarea circulației libere ar putea duce chiar la scăderea concurenței pe piața muncii și la creșterea salariilor. În perioada de tranziție, e bine să fiți atenți la orice schimbări legislative privind statutul străinilor, pentru a nu încălca vreo lege modificată sau una nou introdusă. În rest, așa cum spun englezii, Keep calm and carry on.

18.10.2016